datele bugetului pe anul 2023 (analiză)

admin

Datele bugetare pe anul 2023 arată clar lipsa responsabilității în gestionarea finanțelor publice. Anul trecut, cheltuielile bugetare și deficitul bugetar au fost scăpate de sub control. Există riscul ca și anul acesta să se întâmple același lucru.

Ieri, Ministerul Finanțelor a publicat datele bugetare pe anul 2023. Avem acum o imagine aproape completă asupra finanțelor publice de anul trecut. O imagine aproape completă, pentru că din buget lipsesc plățile amânate de stat, precum TVA, datoriile către furnizorii de energie electrică și gaze naturale sau concediile medicale care nu au fost plătite companiilor. Chiar și fără aceste date privind datoriile neachitate de stat, execuția bugetară de anul trecut ne arată imaginea eșecului total în administrarea banilor publici, susține Constantin Rudnițchi într-o analiză pentru RFI citată de Rador Radio Romnia.

Anul 2023 este cel mai dezastruos de după 1990 din punctul de vedere al construirii bugetului și din cel al gestionării finanțelor statului. Bugetul a fost aprobat cu un deficit de 4,4% din PIB și a încheiat anul cu 5,68%, ceea ce înseamnă o deviere de 1,28% din PIB. În termeni nominali, deficitul bugetar a fost depășit cu 20 miliarde de lei.

Problema a fost la cheltuielile bugetare.

În ceea ce privește veniturile, economia a funcționat, respectiv a adus un plus de 13% față de veniturile bugetare de anul anterior. Cu alte cuvinte, cu ajutorul inflației sau fără ajutorul ei, cu situația conjuncturală a energiei, domeniu în care companiile au obținut profituri excepționale, dar taxate pe măsură, economia reală a adus bani la buget.

Numai că nivelul cheltuielilor a depășit planul bugetar. De fapt, cheltuielile au fost scăpate de sub control, dacă ne raportăm la proiecția bugetară a anului 2023. Este cu adevărat o contra-performanță să cheltuiești cu 20 miliarde de lei mai mult decât ți-ai propus în bugetul aprobat. Pentru un astfel de derapaj major, un manager al unei companii private ar fi fost debarcat imediat.

În șase ani, între 2017 și 2023, cheltuielile de personal, adică salariile plătite din fonduri publice, s-au dublat. La fel s-a întâmplat și cu cheltuielile cu asistența socială, din care 90% reprezintă pensiile. Tot în aceeași perioadă, deloc întâmplător, cheltuielile statului cu dobânzile s-au triplat ajungând anul trecut la 2% din PIB. Este un șir de date care ne arată încă o dată că România a cunoscut o creștere substanțială de salarii și pensii care însă s-a bazat pe împrumuturi și nu pe mărirea productivității muncii sau pe creșterea sănătoasă a economiei.

Anul 2023 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 90 miliarde de lei.

Pentru a continua comparația, anul 2017, cel în care a început creșterea accelerată a cheltuielilor bugetare, a avut un deficit de numai 24 miliarde de lei. Cu excepția anului 2020, anul pandemiei, când s-a înregistrat o scădere bruscă a economiei și când deficitul bugetar a ajuns la 102 miliarde de lei, anul trecut s-a atins cel mai mare deficit de după 1990. O privire de ansamblu asupra ultimilor cinci-șase ani ne arată că ritmul ridicat al creșterii economice a fost însoțit de deficite bugetare și împrumuturi tot mai mari. Societatea românească a ajuns dependentă de alți bani și nu se poate restrânge doar la ce produce economia.

Este posibil ca și anul acesta să aducă același tip de probleme bugetare ca și 2023.

Presiunile publice se vor „vărsa” în buget. Fermierii, categoriile de bugetari, precum angajații din primării, și chiar politicienii care, de exemplu, acum se gândesc să crească pragul de impozitare al pensiilor, toți vor vrea anul acesta bani de la buget. Este imposibil de anticipat dacă nu cumva se va repeta povestea de anul trecut, în sensul scăpării de sub control a deficitului bugetar, cu atât mai mult cu cât Consiliul Fiscal a atras atenția asupra riscului ca 20 miliarde de lei să nu fie încasate.

Investițiile publice, în valoare, anul trecut, de 100 miliarde de lei, depind de fondurile europene și sunt, din păcate, puțin vizibile în economia reală. Așadar, anul acesta avem un cocktail exploziv: cheltuieli bugetare mari, împrumuturi la dobânzi ridicate și un deficit sub semnul întrebării. Își mai asumă cineva responsabilitatea pentru echilibrul bugetului?



Source link

Share This Article
servere vps gazduire web servere dedicate